sâmbătă, 4 octombrie 2008

- Iertare, Doamne!

Nu poţi să îl condamni
Şi n-ai de ce să-l ierţi – e lege –
Pe cel ce nu-i capabil a-nţelege
Dar se condamnă singur la prostie
Cel ce – înţelegând - nu vrea să ştie.

Idioţia nu e un păcat
Dar pentru că eşti prost
Sau pentru că ai fost prostit
Întotdeauna cineva e vinovat.

Nu-i poţi prosti nicicând pe toţi.
Nu poţi prosti pe nimeni totdeauna.
Cu siguranţă însă ai să poţi -
De-i fi prostit cândva pe cineva -
Să-ţi asumi vina.

...Şi totuşi fără vină nu exist...
...Şi totuşi n-aş vrea să greşesc
Atât de grav cât să doresc
Să nu existe Judele ceresc.
De-ar fi aşa eu cui m-aş mai ruga?
Lui Antichrist?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu