În irişi am dureri de-adânc.
În bezna ce-mi aliniază -
din viscere până-n nătâng -
lentile,
eu plâng.
Mi-i frig în hăul cosmic
plin de bolovani...
Aştept -
chiar de s-a stins
de mii de ani -
micuţu-ţi zâmbet,
Neutrine.
-
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu