- Ce simplu ar fi !

Ce simplu ar fi!
Când gândul mă hărţuie
sun la poliţie
să vină jandarmii
gându-mi să-nlănţuie.

Ce simplu ar fi!
Când conştiinţa-mi
(prea trează)
mă umple de stress
şi mă agasează
sun la poliţie
(ea este cu noi,
totdeauna veghează)
şi vin jandarmii
şi-o arestează.

Ce simplu ar fi!
Când sufletul meu
cu iubire se-mbată
şi face scandal
formez unu-doişpe’
chem jandarmii
(pe jos sau pe cal)
şi ei or să facă
ce ştiu ei mai bine:
se-apucă să-l bată.

Ce simplu ar fi!
Dacă nu pot să uit
(nu pot şi nu pot)
sun, vin băieţii
(ştii - cei care bat)
cu cagule pe mecle
şi pe mână cu scut
şi uit...
Uit tot!
...sau nu uit
dar spun c-am uitat.

Ce simplu ar fi...